Cum putem suporta şi depăşi critica celorlalţi?
Impactul criticilor este variabil şi depinde în totalitate de calitatea relaţiilor pe care le-ai avut cu aparţinătorii tăi în copilărie (în speţă cu părinţii). Astfel, dacă ai avut o “copilărie fericită”, vei conştientiza critica drept ceva neplăcut, în timp ce, dacă ai avut o “copilărie tristă”, o vei considera ceva de-a dreptul catastrofal şi imposibil de surmontat.
“Copilăria fericită”
Modul în care gestionezi critica la maturitate depinde de IUBIREA care ţi-a fost oferită în copilăria mică. Dacă atunci când erai puiuţ, ai primit suficientă dragoste din partea aparţinătorilor, îţi vei construi mecanismele necesare pentru a îţi gestiona propria existenţă. Cu alte cuvinte, cu cât părinţii îţi conştientizează mai mult prezenţa şi te valorifică pentru ceea ce eşti, cu atât şi tu ajungi să realizezi că eşti important şi valoros.
Încet, încet, modul în care eşti privit de ceilalţi, devine modul în care te percepi pe tine însuţi.
“Copilăria nefericită”
Dacă ai fost privit cu toleranţă, iubire şi entuziasm, îţi vei construi o imagine de sine favorabilă, caracterizată prin încredere şi valorificare. În schimb, dacă ai fost privit cu dezaprobare sau neîncredere şi ai fost comparat în permanenţă cu ceilalţi, ţi se va întări credinţa că NU MERIŢI să exişti.
Poate fi o afirmaţie controversată, însă este cât se poate de adevărată. Nu se referă la suicid, ci la faptul că, dacă ai fost ignorat atunci când erai mic, îţi vei ignora la rândul tău nevoile. Dacă ai fost privit cu neîncredere, nu te vei putea baza niciodată pe forţele proprii. Dacă nu ai fost privit cu toleranţă, la maturitate îţi vei critica orice greşală şi te vei lăsa afectat de orice critică venită de la cei din jur. Şi nu pentru că aceştia sunt ostili sau răuvoitori, ci pentru că orice critică te va trimite, în mod inconştient desigur, înapoi în copilărie, unde dezaprobarea continuă a părinţilor îţi periclita stima de sine.
Ce este important să reţii?
- Nu orice critică vine din ranchiună. Oamenii îşi spun părerea într-un mod mai mult sau mai puţin politicos şi ţine de tine să nu te laşi afectat.
- Atunci când critica pare a fi agresivă şi interlocutorul furios, gândeşte-te că şi celălalt are problemele lui. Probabil acea furie nu este îndreptată spre tine, ci este doar o proiecţie.
- Orice critică te poate determina să creşti. Greşeala este esenţială în învăţare, fără ea, nu ne putem dezvolta. Învaţă să dezbraci cuvintele interlocutorului de agresivitate şi să îi înţelegi adevăratul motiv de nemulţumire. Calmează-te şi apoi întreabă-l dacă greşeala identificată de tine este ceea ce l-a deranjat de fapt. De cele mai multe ori, persoana care acuză va reveni la sentimente mai bune, se va detensiona şi va coopera.
- Conştientizează faptul că teama de critică este asociată cu aparţinătorii tăi şi nu o proiecta asupra altor persoane.
- Atunci când tu eşti nevoit să critici la rândul tău, fii sigur că flanchezi critica între două afirmaţii pozitive.
- Focusează-te pe fapte, nu pe emoţii! Emoţiile sunt cele care ne fac să retrăim momente din trecut, în timp ce faptele sunt concrete şi fac parte din momentul prezent.
- Dacă simți că situația te depășește, nu ezita să mergi la psiholog!
Sursa info: https://www.youtube.com/watch?v=BTzW1ol5vkc
Dacă v-a plăcut acest editorial, vă invităm să îl distribuiți pe rețelele de socializare.
Suntem curioși cum vă raportați la acest subiect în calitate de cadre didactice sau părinți și așteptăm opinia dumneavoastră în secțiunea de comentarii de la finalul paginii. Mulțumim!
Autor: Gabriela Chirobocia | Un articol marca © HiKiddo.
